eu sânt acest
corp impropriu
născut în
uterul timpului
într-o
dimineaţă rece şi somnoroasă
când în
cartilajele toamnei
ploua
mă trezesc
dimineaţa
şi aflu că
viaţa e mai mult decât un spectacol
mai mult decât
o colecţie de aparenţe
ştiu că deja
clepsidra
mi-a tăiat
palmele
iar sângele a
început să curgă
sunt parfumul
de nu-mă-uita
în atelierul
amintirilor
eu ştiu să
sufăr să plâng
să fiu
fericită
să strig şi să
strâng în plămâni
toată mizeria
voastră
ştiu să alerg
să regret
să visez să
iubesc
fiindcă inima
mea are
o mie de
buzunare
sunt unghiul
obtuz
cu revelaţii
mişcări controverse
şi cu o groază
de sunete incerte
lovind
zgomotos în pereţii craniului
sunt o corabie
naufragiu uman
în arhipelagul
viaţă
eu poate aş fi
fost poemul acesta
dar până
atunci
omida din mine
aşteaptă
apocalipsa
fluturelui
8 comentarii:
"Apocalipsa fluturelui..." 8-> superb
multam. mă bucur că ţi-a plăcut. te mai astept la noi apocalipse poetice.
maricica
foarte frumoasa poezie,
imi plac multe cuvintele pe care leai ales.
:)
Maricica draga... pt mine, esti un poet neinteles, pe care-l inteleg perfect
maricica, dragă. sesisez aici o încercare de redefinire a ta ca poet. nu e rău, dar mai ai de lucru. obserb de asemenea o asemănare de stare şi oarece împrumut de simboluri de la diana. evită orice împrumuturi. încearcă să te defineşti de la început prin propriile tale idei. cît despre poem, e bun, mai ales ca idee. dar încearcă să îţi clarifici estetica, să mergi pe o singură linie poetică pe toată durata textului, şi mai tunde-l de cuvinte inutile, care nu vin neapărat în susţinerea ideii, fie ele şi metafore. altă chestie, vezi că a apărut antologia cu castigatorii de anul trecut de la conachii, de la tecuci. esti si tu acolo. frumoase texte. felicitari. vezi cum iti faci rost de ea. daca e, te pot ajuta.
Multumesc pentru lectura!
RAI, de când nu am vorbit. Îţi mulţumesc pentru semn şi obiectivitate. Apreciez sinceritatea şi nu mă supăr deloc pentru remarci. Eh, poemul acesta l-am scris ft greu, pentru că trebuia la ora de română să prezentăm unn poem despre noi, să fie original, etc. Şi dacă e să vb despre mine, e în notă mai optimistă, dar când scriu parcă ating lature mai sumbre. Am tăiat o mulţime de idei din poem, mai mult de jumate decât acesta, dar din ideile acelea se pot naşte alte poeme. Eu am tăiat atât de mult din poem, încât acum nu prea ştiu ce să mai tai. dar se mai poate.
Antologia?! Waaa...dar eu nu am ştiut. Este pe net? Vreau tare mult să fac rost de ea. O să trimit un mail, poate o primesc.
Şi, eu nu am uitat de Roua Stelară. Dupa 28 am vacanţă, fac o revizuire şi trimit, mai ai câteva poezii şi în nr. următor al revistei.
Mulţumesc. Salutări şi o tomană frumoasă, cu multă inspiraţie!
Maricica
Foarte frumos, de o profunzime artistica complesitoare , mi-a placut, sincer !
frmos Marcica, m-a impresionat!
Trimiteți un comentariu