9 octombrie 2011

Poemul poate ar fi fost eu


eu sânt acest corp impropriu
născut în uterul timpului
într-o dimineaţă rece şi somnoroasă
când în cartilajele toamnei
ploua

mă trezesc dimineaţa
şi aflu că viaţa e mai mult decât un spectacol
mai mult decât o colecţie de aparenţe
ştiu că deja clepsidra
mi-a tăiat palmele
iar sângele a început să curgă

sunt parfumul de nu-mă-uita
în atelierul amintirilor

eu ştiu să sufăr să plâng
să fiu fericită
să strig şi să strâng în plămâni
toată mizeria voastră

ştiu să alerg să regret
să visez să iubesc
fiindcă inima mea are
o mie de buzunare

sunt unghiul obtuz
cu revelaţii mişcări controverse
şi cu o groază de sunete incerte
lovind zgomotos în pereţii craniului

sunt o corabie
naufragiu uman
în arhipelagul viaţă

eu poate aş fi fost poemul acesta
dar până atunci
omida din mine
aşteaptă
apocalipsa fluturelui



8 comentarii:

Μου αρέσει το αλκοόλ spunea...

"Apocalipsa fluturelui..." 8-> superb

maricica spunea...

multam. mă bucur că ţi-a plăcut. te mai astept la noi apocalipse poetice.

maricica

£avi H. spunea...

foarte frumoasa poezie,
imi plac multe cuvintele pe care leai ales.
:)

Suflet de curva spunea...

Maricica draga... pt mine, esti un poet neinteles, pe care-l inteleg perfect

R.A.I. spunea...

maricica, dragă. sesisez aici o încercare de redefinire a ta ca poet. nu e rău, dar mai ai de lucru. obserb de asemenea o asemănare de stare şi oarece împrumut de simboluri de la diana. evită orice împrumuturi. încearcă să te defineşti de la început prin propriile tale idei. cît despre poem, e bun, mai ales ca idee. dar încearcă să îţi clarifici estetica, să mergi pe o singură linie poetică pe toată durata textului, şi mai tunde-l de cuvinte inutile, care nu vin neapărat în susţinerea ideii, fie ele şi metafore. altă chestie, vezi că a apărut antologia cu castigatorii de anul trecut de la conachii, de la tecuci. esti si tu acolo. frumoase texte. felicitari. vezi cum iti faci rost de ea. daca e, te pot ajuta.

maricica spunea...

Multumesc pentru lectura!

RAI, de când nu am vorbit. Îţi mulţumesc pentru semn şi obiectivitate. Apreciez sinceritatea şi nu mă supăr deloc pentru remarci. Eh, poemul acesta l-am scris ft greu, pentru că trebuia la ora de română să prezentăm unn poem despre noi, să fie original, etc. Şi dacă e să vb despre mine, e în notă mai optimistă, dar când scriu parcă ating lature mai sumbre. Am tăiat o mulţime de idei din poem, mai mult de jumate decât acesta, dar din ideile acelea se pot naşte alte poeme. Eu am tăiat atât de mult din poem, încât acum nu prea ştiu ce să mai tai. dar se mai poate.

Antologia?! Waaa...dar eu nu am ştiut. Este pe net? Vreau tare mult să fac rost de ea. O să trimit un mail, poate o primesc.
Şi, eu nu am uitat de Roua Stelară. Dupa 28 am vacanţă, fac o revizuire şi trimit, mai ai câteva poezii şi în nr. următor al revistei.
Mulţumesc. Salutări şi o tomană frumoasă, cu multă inspiraţie!

Maricica

profunzimi spunea...

Foarte frumos, de o profunzime artistica complesitoare , mi-a placut, sincer !

ancutsanutsa spunea...

frmos Marcica, m-a impresionat!