2 august 2011

Minciună


 timpul hilar
epuizează anii din florile de cireş
aripile fluturilor
emană  dezamăgiri
m-ai minţit, poezie,
m-ai minţit că ne vom iubi etern
viaţa nu  e decât o piersică  coaptă
căzută pe jos  

7 comentarii:

Costea spunea...

Piersicile coapte căzute pe jos se pot refolisi. Aşa că viaţa are scăpare şi poate face poezia să scape de mitomanie.

R.A.I. spunea...

hmm, şi chiar nu crezi că iubirea poeziei durează veşnic?
eu cred că da!
of, marie, marie....

Maria spunea...

Costea, e poezie...eh, o operaţie chirurgicală, poate? :)

RAI, durează veşnic...Cred că dureazî veşnic...

eh, si voi, doar nu sunt eu personajul poeziei.

Maricica

Doda spunea...

e foarte frumoasa

Loreta spunea...

Exista si un strop din tine in poezia asta minunata!? Îmi place mult! Piersica coaptă,care a căzut jos, e la fel de minunata si frumoasă, ca în timpurile înaltului! Foarte frumoasa postarea! Te admir!

Goda spunea...

Nu mai stiu unde am auzit dar o zic si eu aici "viata e un joc distractiv cand castigi vere, daca nu...e doar o pierdere de vreme!"

Carmen Pricop spunea...

"viaţa nu e decât o piersică coaptă
căzută pe jos"... superb