30 iulie 2010

nu eu, ci altcineva

o criză de melancolie
pe lîngă mirosul intens de muşcată
luna timidă şi rece
ca un felinar iarna
îmi urmăreşte molatică gîndurile
eu-epuizată
indecisă incertă incompletă
rămăşiţe din amintiri
păstrate în sertarele trupului
îmi revăşesc sentimente
iubirile s-au exilat
sărmane,dar tandre
aerul tulbur al nopţii
mă cuprinde intens şi mă muşcă
am nevoie de un nou ego
o altă fiinţă să sălăşluiască în mine


6 comentarii:

Costea spunea...

Poate că această fiinţă va apărea întro zi :).

R.A.I. spunea...

Foarte tare! Superba poezia!
Spune multe!

Poezii Noi spunea...

frumoasa poezie! felicitari

cypy spunea...

frumoase versuri. tine-o tot asa!

ioana spunea...

maria,
mă bucur ca am dat peste versurile tale!

maricika spunea...

ioana,
Salut.mă bucur şi eu de colaborare.lasă-mi adresa ta, te rog.
de fapt aici public nu doar poezie,ci mai multe.
merci de trecere.mai revin-o.

m.f.